De curând Humanitas a publicat câteva conferinţe ale lui CS Lewis strânse într-un mic volum numit Ferigi şi elefanţi. CS Lewis e un autor uşor de citit, ca un fulg ,dar dă stări de spirit bune şi durabile. După ce treci prin cartea ai impresia unui om care chiar dacă nu e Hegel sau Bethoveen este într-o oarecare complicitate cu Dumnezeu.
Îmi place Lewis pentru că are curajul de a asuma creştinismul ca pe un firesc de zi cu zi şi nu ca pe o afacere complicată în care finitul se raportează la grandiosul transcendent şi se simte depăşit de prezenţa Sacrului. Creştinismul pentru Lewis este natural, este o prietenie cu Dumnezeu şi cu ceilalţi prin Dumnezeu.
Îmi place Lewis pentru că are curajul să ducă pană la capât credinţele sale: şi ce dacă am descoperi extratereştri ar invalida asta automat existenţa lui Dumnezeu. Lewis are originalitatea de a îşi pune următoarea întrebare şi dacă cumva doar omul ar fi singura specie căzută din univers? Dacă cumva extratereştii nu au facut păcatul originar? Trebuie reaminti aici că Lewis dezvoltă în Trilogia cosmică posibilitatea întălnirii unor fiinţe scăpate de pacatul originar şi care comunică în mod nemijlocit cu Dumnezeu. Poate că unii sunt îndoiţi de genul literar science fiction creştin dar vă asigur că este delicios şi poate conţine mai multă teologie decât multe discursuri sforâitoare. Poate cei de la Humanitas se gândesc să traducă şi cele trei romane!
Ganduri firesti 