Libertate si decizie

Suntem liberi si suntem obligati sa luam zilnic decizii care limiteaza aceasta libertate, care o restrang. In momentul in care alegi excluzi posibilul, infinitul pe care il aveai in fata. E adevarat alegerea ta da este o intrupare si ea te defineste si te obliga si doar alegand putem sa dam rod. Exista insa perioade in care nu esti obligat sa alegi, in care indefinitul si promisiunea posibilului iti sunt suficiente sa visezi. Exista insa si momente in care esti obligat sa decizi, in care alternativa ti se pune in fata si nu te poti sustrage ei. A nu decide e un lux, un lux pe care doar in putine momente ti-l poti permite si de obicei atunci cand esti tanar si inca nu ai presiunea vechilor decizii in spate. Omnis determinatio est negatio, o negatie a determinatiilor posibile dar orice determinatie este si o pozitivitate, o punere si prin urmare o responsabilitate. Actul liber deja decis e trecerea din posibil in real. Dornici sa ne implinim ne grabim adesea sa alegem si sa ii obligam si pe cei din jurul nostru sa aleaga. O societate materialista pune accentul pe ceea ce am facut si nu pe ceea ce putem face, ea nu are nici un pic de respect pentru posibilul celuilalt. Aceasta nu este o invitatie la non actiune ci la a zabovi un pic in gradina gandirii si a posibilului. Care e critica pe care marxismul o aduce religiei? Faptul ca in loc sa actionezi acum si aici, in loc sa produci, adica sa treci din posibil in real, te preferi intr/un posibil al altei lumi.
Sunt insa cazuri in care vrei sa eviti o decizie, vrei sa ramai in libertatea nedefinita si nu reusesti. Decizia ti se lipeste de degete ca un superglue puternic si nu poti scapa de ea, oricat te-ai lupta impotriva ei decizia ti se impune, acestea sunt momentele dramatice care pot sa tina or de slabiciunea ta personala ori de ceea ce unii ar putea numi destin si altii Dumnezeu. Problema e ca nu ai nici un criteriu valabil la dispozitie ca sa faci distinctia dintre decizia de slabiciune si decizia de destin. Ce inseamna decizia de destin? Unii ar spune ca esti ales, ca filosofia sau medicina sau un barbat sau Dumnezeu te aleg pe tine si nu tu pe ei. Aici e misterul poporului evreu sunt alesi de Dumnezeu si nu pot scapa de aceasta alegere oricat si-ar propune. Aici e destinul lui Israel si tot ceea ce fac ei este sa nege acest destin, istoria ne sta martora ca nu le reuseste in sensul in care orice negare a acestui destin este neimplinitoare.
Zic te alege un barbat pentru ca pe mine nu ma poate alege o femeie, dar de obicei femeile sunt cele care au o apetenta mai mare pentru decizii si alegeri decat pentru posibil, biologic fiind determinate sa prefere realul in fata posibilului si pentru ca ele pot sa aduca ceva nou pe fata pamantului. Uite raspunsul la intrebarea lui Noica cum e posibil ceva nou: prin nastere:)
Exista deci decizii pe care te poti incapata sa le refuzi, refuzul determinatiilor e si el o boala a spiritului ca tot vorbeam de Noica, dar ele revin, si te bat la cap. Evident poti sa nu le asumi esti liber dar de la un punct libertatea ta nu mai este una creatoare, ci doar una negatoare. E o confruntare fara de sfarsit intre tine si decizia pe care nu vrei sa o asumi, pentru ca nu crezi in ea. Dar pentru confruntare ai nevoie de o tarie de spirit si de o incapatanare pe care nu o au foarte multi. Dar deja aceasta poveste a deciziilor de destin presupune o viziune finalista a universului si a istoriei pe care nu toti o impratasesc. E daca vreti o forma slaba de predestinare, slaba pentru ca o poti si refuza si slaba pentru ca ea este o predestinare in linii vocationale si nu una care ti/a decis locul de veci.
Concluzia: Lasa/te in voia libertatii si a posibilului dar incerca sa nu iti faci un destin din refuzul unui destin!